SOLUŢIA CONTRACARĂRII LEGII FĂRĂDELEGII !

MODUL DE ACŢIUNE UZITAT CÂNDVA ŞI ÎN ROMÂNIA !

Urmând modelul american al lui Elliot Ness, Eugen Alimănescu apelează la recruţi,tineri aflaţi incă pe bancile Academiei de Poliţie,şi aspiranţi la un post in Poliţia Bucureştiului,pentru a înfiinţa organizaţia “FULGER”.

22 de membri, aleşi personal de catre comisar,antrenaţi şi pregătiţi de acesta,urmau să intre într-un război nemaivăzut cu crima organizată din capitală. Asemenea omologului său din Statele Unite ale Americii,Alimănescu îşi formează o veritabilă reţea de informatori din rândul gangsterilor,crează rubrici permanente în presa vremii prin care să îşi etaleze victoriile şi dă startul unor veritabile lupte de stradă cu infractorii. Ştia că,odată arestaţi,ei vor scapa din faţa justiţiei uzând de influenţa pe care o aveau în rândul magistraţilor.

Soluţia aleasă de Alimănescu?  Exterminarea crimei si a criminalilor !

Puţini au fost cei care au sfârşit în spatele gratiilor.Cei mai mulţi dintre răufăcătorii locali au căzut seceraţi sub tirul gloanţelor de revolver sau de pistol-automat ale membrilor echipei “FULGER”.De fiecare dată,un reprezentat al presei se afla de faţă în momentul confruntărilor iar comisarul se asigură că,în fotografii,alături de cadavrele infractorilor,va apărea o pancartă prin care lumea să ştie ca Brigada Alimănescu îşi făcuse datoria. Extrem de atent,el îşi motiva de fiecare dată acţiunile prin deschiderea focului de catre infractori,refuzul lor de a se preda sau încercarea acestora de a fugi din arestul poliţiei.Cazul era finalizat şi nimeni nu îl putea acuza de moartea criminalilor.În fond, cine ar fi vrut să o facă?
Evident,astfel de măsuri neortodoxe au stârnit reacţii diferite in rândul mafioţilor locali.Dacă unii alegeau să părăsească în grabă Bucureştiul, sperând în van ca Alimănescu nu îi va urmări în alte oraşe,alţii încercau să îl reducă definitiv la tăcere pe incomodul om al legii.

Comisarul, deşi refuzase escorta, era protejat zi şi noapte de membrii echipei pe care o infiinţase. Astfel,tentativele de a-l ucide au eşuat pe rând.Iar Brigada Alimănescu continua să dea lovitură după lovitură bandelor criminale din ţară. Evident,vocile magistraţilor şi ale poliţistilor corupţi care criticau măsurile lui Alimănescu au răsunat zgomotos.Pentru oamenii de zi cu zi, insă, comisarul era o legendă vie,o speranţă,iar asta era cel mai important in ochii autorităţilor.Ultimul lucru care mai lipsea in Bucureşti era o revoltă a populaţiei.În decursul a numai caţiva ani,Alimănescu şi agenţii “Fulger” au reuşit,practic,imposibilul.Lumea îşi făcea din nou curaj să iasă din case după lăsarea întunericului,fără teama unui atac armat sau a bandelor de tâlhari care bântuiseră Capitala.Sub gloanţele comisarului a căzut temutul Petre Silberschmied,poreclit Argintaru,liderul unei bande de spărgători în care activau mai multi dezertori nemţi din corpul de armată Dirlewanger,corp creat,la cererea expresă a lui Himmler,din condamnaţi la moarte sau la închisoare pe viaţă.A urmat banda lui Gică Cioc, poreclit Balaurul,şi cea a rivalului acestuia Sandu Moise, zis Hitler,datorită mustăţii asemănătoare cu cea a dictatorului german; infractori din Ferentari specializaţi în contrabanda cu bunuri furate,jocuri de noroc,prostituţie şi spargeri de locuinţe.

Poate cea mai rasunătoare lovitură a dat-o Eugen Alimănescu criminalilor infiltraţi in rândul poliţiei.

Este vorba de comisarii şefi Cairo şi Voinescu.Foşti infractori,aceştia fuseseră recrutaţi în rândul poliţiei şi numiţi chiar comisari în speranţa că vor putea da mult mai uşor de urma eventualilor răufacatori.Socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea târg,iar cei doi,odata imbrăcaţi în uniformă,şi-au reluat un mai vechi obicei… spargerile de banci.Din Braşov şi Bucureşti,cei doi au reuşit în doar cateva săptămâni să sustragă din filialele Băncii Naţionale o sumă colosală… peste 2 milioane de dolari.Descoperiţi de Alimănescu chiar în timpul unui nou jaf,Cairo şi Voinescu au ales să se împuşte reciproc decât să ajungă din nou în spatele gratiilor.Sau cel puţin aşa susţine raportul oficial din acea perioada.

Primul hoţ din lume căruia i-a venit ingenioasa idee să fure casa de bani cu totul, Lică Ciungu, zis Cap de Fier, a fost capturat tot de comisarul Alimănescu şi agenţii săi.

Mai mult, în urma unei meticuloase operaţiuni de filare, “Incoruptibilii” români au reuşit să lichideze întreaga bandă a spărgătorilor.

Nici unul dintre ei nu a scapat viu!

Credeţi că istoria s-ar putea repeta ? V-AŢI DORI CONTRACARAREA LEGII FĂRĂDELEGII ?

Advertisements